MISTERELE MOSCOVEI - ORASUL SUBTERAN

Moscova este un oras imens, atat la suprafata cat si in subteran: galerii abandonate, catacombe, labirinturi, constructii secrete si adaposturi antiaeriene. Acest oras de sub pamanturile Moscovei este incarcat de mistere si legende, care se deschid doar pentru cei ce indraznesc a infrunta o calatorie periculoasa.

Pentru majoritatea locuitorilor Moscovei, tinutul subteran al capitalei este un teritoriu terifiant, periculos, in care legendele si miturile se impletesc cu marturiile incredibile ale oamenilor care, din intamplare sau nu, au patruns in aceste locuri neumblate de sute de ani. Pentru Vadim Mihailov, acest oras de sub Moscova reprezinta parte din viata lui. Zi de zi coboara sub pamanturi pentru a descoperi mereu altceva. “Este un loc minunat, in care secretele zac nedescoperite. Moscova are cea mai adanca si mai complicata retea de canale subterane din lume. Cum sa nu te bucuri, sa te minunezi si sa admiri asa ceva!”.

Pasiunea lui Vadim pentru misterele de sub pamant a inceput cand a implinit varsta de cinci ani. Cadoul primit atunci a fost unul special, unul care i-a marcat intreaga existenta si pe care nu il va uita niciodata. Tatal lui, conductor de metrou, i-a oferit o plimbare in cabina trenului subteran. Pustiul nu era suficient de inalt pentru a vedea bine peste tabloul de control, asa ca a trebuit sa suporte supliciul de a sta in varful picioarelor timp de mai bine de o ora. Insa nu s-a dat batut. Se uita cu ochii larg deschisi la lumea aceea subterana, luminata doar de farurile metroului.

Cand a implinit varsta de 12 ani, Vadim si prietenii lui au facut prima calatorie in “interiorul pamantului”. Nu a trecut mult si au facut prima lor descoperire importanta: un buncar din perioada stalinista, ingropat adanc sub Bulevardul Leningrad. La scurt timp, au urmat alte descoperiri incredibile, printre care depozitul abandonat al Institutului de Oceanografie. Acolo, baietii au gasit mai multe recipiente in care erau conservate in formol fel de fel de creaturi submarine. Si iata ca, pentru gasca de baieti, ceea ce parea initial un joc a devenit o pasiune. In 1991, Mihailov si prietenii lui au format asociatia “Cercetasii planetei subterane” sau, cum le spun moscovitii, “Sapatorii”. Acum, ei sunt celebri in intreaga Rusie si si-au castigat o reputatie deosebita printre aventurierii din intreaga lume. In cei douazeci de ani de cand tot “diseca pantecul Moscovei”, “Sapatorii” au descoperit lucruri extraordinare: taine ingropate de tari, secrete monastice si urme mai recente, lasate de autoritatile sovietice.

Incaperile mortii

Moscova, cu o istorie de aproape 900 de ani, a fost construita pe soluri aluvionare, de-a lungul malurilor mlastinoase ale raului Moscova. Pamantul nisipos a fost un teren favorabil ridicarii orasului la suprafata, dar si usor de sapat, pentru construirea nervurilor subterane. Si astfel, in timp ce orasul se dezvolta incet si sigur la lumina soarelui, in adancuri crestea un alt oras. Un oras sapat in pamant care, de-a lungul secolelor, s-a marit, formand o retea stratificata de tuneluri, hrube si galerii pe mai multe nivele.

Inca din secolul XV, sub Kremlin s-au construit pivnite si depozite subterane, pentru a ascunde cele mai nepretuite comori, bijuterii, carti antice si harti necunoscute. S-au sapat tuneluri care au servit in scopuri militare. In aceste tuneluri, aflate sub zidurile de aparare ale Kremlinului, din loc in loc erau plasate, in mod strategic, asa-zisele “camere de ascultare”. Aici, in timpul asediilor si navalirilor tatare, stateau iscoade care aveau sarcina de a asculta cu mare atentie, ca nu cumva inamicul sa se infiltreze in cetate pe sub ziduri, prin tuneluri. Sub pamanturile Moscovei s-au construit laboratoare si ateliere secrete ale alchimistilor. In secolul XX, mai multi arheologi rusi au sperat ca printre sapaturile de sub Turnul Suharev vor descoperi misterioasele laboratoare ale contelui scotian Jacob Bruce, un apropiat al tarului Petru cel Mare. Turnul avea o constructie neobisnuita pentru acele vremuri patriarhale ale secolului XVIII din Rusia, de aceea capatase o faima misterioasa. Printre moscoviti, se soptea ca sub zidurile cladirii, contele Bruce prepara potiuni magice in cautarea elixirului vietii si incerca sa prefaca metalele in aur. In acele laboratoare se crede ca se ascundea si faimoasa “carte a mortii” – “Nekronomicon”, in paginile careia se gaseau multe mistere ale universului.

De-a lungul secolelor s-au zidit temnite unde erau aruncati oameni care trebuiau sa dispara pentru totdeauna. In urma cu cativa ani, “Sapatorii” au dat peste doua cripte terifiante: o camera de tortura, construita, se pare, de Ivan cel Groaznic, si un loc de sinucidere in masa. “Am descoperit un bazin subteran de apa, din secolul XVIII, despre care auzisem mai multe legende. Se povesteste ca aici a avut loc o sinucidere in masa. Toti din echipa ne-am dat seama imediat ca acolo se intamplase ceva infiorator. Tensiunea noastra era aproape palpabila. Zeci de cranii se puteau vedea limpede pe fundul bazinului, care nu avea mai mult de doi metri. Eu sunt crestin ortodox, cu teama de Dumnezeu, si desi am vazut multe, am fost bantuit zile in sir de locul acela ingrozitor”. “Sapatorii” au parasit acea hruba in tacere si nu s-au mai intors acolo niciodata.

Se pare ca aceasta nu este singura “incapere a mortii” ascunsa in labirinturile de sub capitala Rusiei. Odata cu incoronarea lui Ivan al IV-lea cel Groaznic, in 1547, ca monarh al Rusiei, dinastia tarilor a devenit una dintre cele mai sangeroase, asa cum Europa nu mai vazuse de pe vremea imparatilor romani. Se spune ca, in 1580, tarul Ivan cel Groaznic, in nebunia lui, a sapat sute de metri in pamant pentru a construi o temnita secreta, cu camere de tortura, iar la final, toti muncitorii au fost omorati pentru ca nimeni sa nu stie vreodata unde se ascundeau ororile tarului.

Biblioteca secreta

Una dintre cele mai misterioase legende ale subteranului este cea legata de biblioteca suveranului Rusiei Ivan al III-lea. Marele cneaz se casatorea, in 1472, cu printesa Sofia Paleolog, nepoata ultimului imparat al Bizantului, Constantin Paleolog, pecetluind astfel transferul puterii de la Bizant catre Rusia. Ca zestre, printesa a adus de la Constantinopol o colectie de carti si manuscrise de o valoare inestimabila. Pentru a pastra aceasta comoara intacta, printesa Sofia a construit cu ajutorul arhitectului italian Aristotle Fiorovanti o biblioteca in subteranele Moscovei. Locatia era secreta si asa a ramas pana in zilele noastre.

Se spune ca mostenitorul tronului, Ivan cel Groaznic, ar fi descoperit comoara, insa chiar daca acesta ar fi adevarul, tarul nu a dezvaluit niciodata secretul, luandu-l cu el in mormant. De atunci, regele Sigismund al Poloniei, imparatul Napoleon si multi altii au incercat sa gaseasca biblioteca secreta.

Multi cercetatori rusi sustin ca aceasta ar fi fost distrusa in incendiile din Moscova, altii ca ar fi cazut victima jafurilor invaziei poloneze. Insa cea mai incitanta teorie este aceea conform careia biblioteca exista inca, adanc ingropata sub Kremlin. Unul dintre cei mai ferventi cautatori ai misterioasei biblioteci a fost arheologul si speologul rus Ignati Steletki. Timp de zeci de ani, chiar in timpurile terorii staliniste, el a explorat numeroase pasaje subterane aflate sub Kremlin, sub Manastirea Novodevicii si sub vechea cladire cunoscuta sub numele de Turnul Suharev. Conform teoriei sale, biblioteca se afla la al doilea sau al treilea nivel, dedesubtul Kremlinului.

In ultimii ani, “Cercetasii planetei subterane” au continuat cautarile bibliotecii, coborand si mai adanc in pamant, ajungand pana la sapte nivele sub Kremlin. Vadim Mihailov declara: “Cred ca biblioteca se afla, in continuare, sub Moscova, cel mai probabil intr-o camera construita in stil egiptean, si avem sperante mari sa

o gasim. Aceasta retea de tuneluri subterane este inca necunoscuta, dar asteapta sa fie descoperita”.

Metroul secret al lui Stalin

Astazi, metroul a devenit o parte integranta din viata omului si este putin probabil sa ne putem imagina o capitala fara un asemenea mijloc de transport. Metroul din Moscova este unul dintre cele mai frumoase din lume. Dar ce se ascunde cu adevarat in spatele peretilor de marmura, in spatele sculpturilor si mozaicurilor? Unul dintre zvonurile cele mai raspandite este cel despre asa-numitul “Metro-2″, construit in secret, in anii ’50, in timpul lui Stalin, sub numele de “cod D-6″. Oficial, acesta nu exista, practic insa, toata lumea vorbeste despre el. A trecut mai bine de o jumatate de secol de cand povestea “top-secret” a metroului 2 a aparut pentru prima data si, totusi, ea ramane o necunoscuta. Oficialitatile ruse nu au confirmat niciodata asemenea zvonuri, insa nici nu le-au negat.

Se spune ca lungimea lui, de aproximativ 150 de kilometri, o depaseste cu mult pe cea a metroului public actual, ca are patru linii si se afla adanc ingropat in pamant, la 200 de metri. Prima linie de metrou se presupune ca ar fi fost construita din ordinele venite direct de la Kremlin, pentru a crea posibilitatea autoritatilor, in caz de urgenta, sa fuga din oras. Acest sistem de transport subteran strict secret conecta Kremlinul cu toate institutiile strategice ale orasului, cu sediile KGB si cu aeroportul. Se pare, chiar, ca linia de metrou ajungea pana la casa de vacanta a tovarasului Stalin, situata in apropierea Moscovei. Ei bine, “Sapatorii” au gasit aceste tuneluri ale metroului 2! “Am descoperit chiar si o veche garnitura de tren care, cu putin efort, ar putea functiona din nou. Sinele metroului secret sunt ingropate in beton, astfel incat, in situatii extreme, tunelurile sale sa poata fi folosite si de automobile sau tancuri”, declara Vadim Mihailov, liderul asociatiei.

In 1941, statia de metrou public Maiakovski a gazduit ceremonia dedicata revolutiei din noiembrie, unde Stalin a tinut un discurs. Au fost zeci de martori care sustin ca in acea zi dictatorul si garda sa personala au ajuns la fata locului cu trenul, printr-unul dintre tunelurile secrete. Metro-2 a continuat sa se construiasca si sub Hrusciov, Brejnev si Gorbaciov. Potrivit zvonurilor, constructia lui continua si astazi.

Mutantii de sub Moscova

In urma cu un an, publicatia rusa “Pravda” anunta ca in subteranele Moscovei colcaie gandaci, viermi si alte insecte de dimensiuni gigantice. Asemenea creaturi fusesera surprinse de camerele de luat vederi ale aceluiasi Vadim Mihailov si ale echipei sale de temerari. Inca de acum cativa ani s-a zvonit prin Moscova ca in subsoluri misuna sobolani imensi, de marimea pisicii. Totusi, acest fapt nu a fost niciodata confirmat.

“Sapatorii” povestesc ca in subterane au descoperit o flora si o fauna cel putin stranii: viermi de cinci centimetri, lacuste de marimea unei farfurii, gandaci foarte mari, complet albi, pesti orbi, lipsiti de solzi, ciuperci acide.

Oamenii de stiinta au declarat ca nu au mai vazut asa ceva si ca acestea ar fi putut aparea datorita unor mutatii genetice. Modificarile sunt generate, probabil, de apele subterane ale capitalei ruse, care formeaza un “cocktail” de substante toxice. Toate reziduurile de la suprafata se scurg in subteran: benzina, ulei de masina, detergenti, substante de uz casnic. Astfel, nu este de mirare daca in apele subterane poti regasi toate elementele chimice din tabelul lui Mendeleev si ca aceste ape sunt populate de creaturi de domeniul science-fiction.

Mai mult decat atat, o cauza in plus ar putea fi si deseurile radioactive depozitate in subteran inca din perioada stalinista. Conform relatarilor lui Vadim Mihailov, echipa lui a descoperit, in urma cu ceva vreme, chiar sub zidurile Universitatii de Stat din Moscova, aproximativ 350 de kilograme de material radioactiv. “Era depozitat in niste recipiente rasturnate si care curgeau”, isi aminteste Vadim. “Am anuntat imediat autoritatile si in cateva ore, deseurile au disparut. Totusi, unde oare, daca nu tot in aceleasi subterane neumblate si nestiute?!”.

Cimitirele de sub pamant

In aceleasi subterane ale Moscovei s-au asezat oseminte, formand adevarate necropole sub oras. Galeriile metroului actual din capitala rusa sunt sapate dedesubtul mai multor cimitire. Poate de aici si ideea ca unele statii sunt bantuite de spirite, iar in altele poti simti energii negative foarte puternice.

Una dintre statiile de metrou cu un asemenea renume inspaimantator este “Sokol”. In locul unde astazi se afla intrarea la statia “Sokol”, in secolul trecut se gasea o manastire. Dupa revolutia bolsevica, in Rusia s-a instaurat asa-numita “Teroare Rosie”, cand au fost vanati si impuscati fara judecata mii de oameni. In 1919, in curtea acestei manastiri au fost executati in mod barbar, de catre membrii temutei CEKA, mai multi preoti si ofiteri din armata tarista.

Sufletele celor ucisi au ramas la un loc cu trupurile ce si-au gasit sfarsitul, si aparitiile lor fac subiectul unor povesti inspaimantatoare, spuse chiar de lucratorii de la metrou. Sunt multi cei care sustin ca au senzatia ca sunt mereu urmariti din intunericul tunelului. Nu odata, mecanicii au vazut pe sinele metroului din statia “Sokol” siluetele stravezii ale unor soldati, din ale caror trupuri curgea inca sange.

Statia “Arbat”, din centrul vechi al Moscovei, a dobandit, de asemenea, o faima aparte. Nu numai pentru arhitectura ei deosebita si pentru bogatia monumentala a decoratiunilor, ci si pentru faptul ca aceasta statie este prima in statistica de sinucideri. Conform evidentelor politiei metroului din Moscova, in statia “Arbat” s-a inregistrat cel mai mare numar de oameni care si-au luat singuri viata. Psihologii rusi au ajuns la concluzia ca acest loc are o puternica incarcatura negativa, probabil datorita faptului ca in secolul XVIII aici exista un cimitir stravechi. Astfel, influenta apropiatei necropole continua sa se manifeste si astazi.

Vadim Mihailov a relatat o experienta incredibila traita de el insusi. “S-a intamplat in urma cu doi ani. Echipa noastra examina structurile de sub statia de metrou “Arbat”. Deodata, prin tavan a aparut silueta translucida a unei femei. Avea mainile impreunate, ca si cum ne-ar fi implorat sa o ajutam, iar chipul ei exprima spaima. Apoi, brusc, o forta misterioasa, nevazuta, a inceput sa o traga in jos, catre pardoseala din beton. Desi femeia parea sa opuna rezistenta, a fost absorbita in podeaua tunelului. Noi toti am vazut-o. Eram ca paralizati de spaima. Dupa ce ne-am revenit, am rupt-o la fuga. Abia la suprafata am observat ca unul dintre baieti, in intuneric si in groaza de care eram stapaniti, se lovise puternic la cap. Am mers de urgenta la spital. In timp ce stateam in sala de asteptare, o ambulanta a sosit si asistentii au scos o targa cu un cadavru. Pentru noi, era al doilea soc din acea seara: cadavrul era al femeii pe care o vazuseram in subteran! Din discutiile cu personalul medical, am inteles ca femeia murise din cauza leziunilor interne, cu o ora in urma. Se aruncase in fata trenului, la statia de metrou “Arbat”. Socant, dar exact cu o ora in urma, o intalniseram noi, in tunelul de sub aceeasi statie!”.

In fiecare zi, moscovitii pasesc peste aceasta lume ascunsa, necunoscuta si misterioasa. Cel mai experimentat explorator al subteranului din Rusia, Vadim Mihailov, considera ca lumea subpamanteana este poarta catre o alta lume: o lume paralela. Omul strabate distante imense pentru a explora spatiul cosmic, dar spatiul subpamantean, aflat mult mai aproape, fascinant si misterios, este de multe ori abandonat in intuneric.

Sursa: Formula-as.ro, un articol de Natasa Galche